Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Cântec
:
 Poesia 2005-01-30 (12722 visite)
Cântec
: din Argotice
Poesia 2005-02-27 (10593 visite)
Cântec
: din Argotice
Poesia 2005-02-27 (9730 visite)
Cântec
: Despărțire de o vârstă
Poesia 2005-07-02 (11046 visite)
Cântec
: din volumul "Carta Magna"
Poesia 2006-06-18 (8920 visite)
Cântec
: text manuscris
Poesia 2008-01-30 (13412 visite)
Cântec
: Ciolănoasă-mi stă vederea...
Poesia 2009-07-27 (8154 visite)
Cântec
: Mă învelesc de frig într-o speranță...
Poesia 2009-07-27 (8537 visite)
Cântec
: Când văd limacșii mi se face scârbă...
Poesia 2009-07-28 (8498 visite)
Cântec
: Căzut în zăpadă și stâlcind fără de voie...
Poesia 2009-08-03 (7878 visite)
Cântec
: Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Poesia 2009-08-04 (8321 visite)
Cântec
: De dor de tine...
Poesia 2009-08-04 (10336 visite)
Cântec
: Câtă istorie și ce trecut...
Poesia 2009-08-04 (8860 visite)
Cântec
:
Poesia 2009-08-05 (19494 visite)
Cântec
: Ficțiunile adolescenței
Poesia 2009-08-05 (12468 visite)
Cântec
: Se urâțise trupul gândit...
Poesia 2009-08-05 (9478 visite)
Cântec
:
Poesia 2009-08-05 (9394 visite)
Cântec de dor
:
Poesia 2002-06-20 (8170 visite)
Cântec de dragoste la marginea mării
:
Poesia 2002-09-13 (9326 visite)
Cântec de drum
:
Poesia 2003-06-05 (8512 visite)
Cântec de iarnă
: Sensul iubirii -1960-
Poesia 2002-06-25 (9168 visite)
Cântec de iarnă
:
Poesia 2005-02-27 (10240 visite)
Cântec de încurajare
:
Poesia 2003-03-29 (10949 visite)
Cântec de lume
: Argotice (1955)
Poesia 2005-08-29 (9276 visite)
Cântec de lună nouă
: Argotice (1955)
Poesia 2005-08-29 (9675 visite)
Cântec de pauză
:
Poesia 2009-08-01 (8014 visite)
Cântec de primăvară
:
Poesia 2003-04-01 (25237 visite)
Cântec de trei
:
Poesia 2004-01-18 (9812 visite)
Cântec fără răspuns
:
Poesia 2002-09-14 (8989 visite)
Cântec liniștit
:
Poesia 2003-03-24 (9660 visite)
Cântec nesocotit
: Argotice
Poesia 2005-04-24 (9391 visite)
Cântec pentru crăpatul zorilor
:
Poesia 2009-02-21 (7525 visite)
Cântec singur
:
Poesia 2005-10-15 (8432 visite)
Cântec singur
:
Poesia 2005-10-15 (13246 visite)
cântec trist
:
Poesia 2002-11-23 (7736 visite)
Cântec vechi de lună nouă
:
Poesia 2005-02-27 (11576 visite)
Cântecul privirilor
:
Poesia 2005-08-29 (8642 visite)
Cantos II
: Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poesia 2005-04-07 (8683 visite)
Cărăbușul de arama
: pentru copii
Poesia 2005-06-09 (13371 visite)
Cârciumă veche
:
Poesia 2009-08-01 (7840 visite)
Către Eminescu
:
Poesia 2012-06-23 (14131 visite)
Către fântânar
:
Poesia 2003-03-19 (8764 visite)
Către Galateea
:
Poesia 2004-02-11 (9044 visite)
Către Hypnos
:
Poesia 2003-05-13 (8427 visite)
Către Laura
:
Poesia 2006-03-10 (10082 visite)
Către Titu...
:
Saggistica 2004-04-22 (12314 visite)
Către ultimul actor
:
Poesia 2003-07-21 (8500 visite)
Căutarea tonului
:
Poesia 2009-05-05 (13660 visite)
Cavaler al florii de cireș
:
Poesia 2002-12-03 (7987 visite)
Cavalerul
:
Poesia 2009-07-28 (5665 visite)
Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Post Consigliato
